RoVancouver Weblog

Cum am emigrat noi in Canada

2008-02-26T02:21:56

Cind eu si sotia mea ne-am hotarit sa emigram (in 1997) eu lucram la un muzeu din orasul meu iar sotia mea era studenta. Habar n-aveam despre forumuri de discutii despre emigrare, situl cic.gc.ca sau altele, nu aveam pe atunci computer. Nasii nostri de cununie ne-au povestit despre o familie de la ei din bloc care a emigrat in Canada si care au folosit serviciile unui avocat. Nefiind informat, credeam ca e o procedura normala sa apelezi la un avocat de imigrare. Am contactat avocatul, care ne-a facut o evaluare si a spus ca ne calificam. Trebuia insa sa platim o prima transa de 500 de dolari americani. Nu aveam acesti bani, asa ca am asteptat cam un an pina sa-i stringem. Dupa un an (1998) am adunat banii, i-am platit avocatului, apoi ne-am apucat sa facem dosarul: acte, diplome, etc. Am aflat apoi despre taxele de procesare si RPRF, alte mii de dolari. Nu aveam acesti bani si nici nu vedeam vreo solutie de a-i aduna intr-un timp scurt, asa ca am hotarit sa o lasam balta cu emigrarea. Totusi am continuat sa punem ceva bani deoparte cind puteam, desi si eu si sotia mea aveam salarii mici (sotia mea a terminat facultatea in 1998 si a reusit sa se angajeze ca profesoara).

In 1999 am stat de vorba cu o ruda de-a noastra care stia de intentia noastra de a emigra, si care a spus ca ar putea sa ne ajute, adica sa ne imprumute cu ceva bani daca totusi ne hotaram sa emigram. Asa ca ne-am hotarit (din nou) sa emigram. Am contactat iar avocatul care ne-a sfatuit ce sa facem in continuare, ce acte sa traducem, cum sa completam formularele, etc...
In anul 2000, 21 martie, dosarul nostru a fost depus la ambasada Canadei de la Bucuresti. Sotia mea era insarcinata in luna a sasea. Pe atunci, perioada de procesare era estimata la 6-10 luni. Pe 4 iulie s-a nascut fetita noastra. Fiind deja 3, ne era mai greu cu banii, mai ales ca ne bagasem si in datorii. Traducerile, legalizarile ne-au costat milioane. Crezind ca nu mai avem mult de asteptat pina la interviu, am hotarit sa-mi caut alt servici. Am gasit la un magazin de electronice. Cistigam destul de bine, avind si un procent din vinzari pe linga salariul de baza.

Timpul trecea si nu mai primeam nici o veste despre interviu. Citeodata il mai contactam pe avocat, care ne spunea doar ca timpul de procesare a crescut la un an, apoi la 18 luni, apoi la doi ani, apoi la doi ani jumate... Dupa atita vreme nici nu mai credeam ca o sa fie vreun interviu, si ne-am cam luat gindul. Mai ales ca intre timp firma unde lucram a prosperat, vinzarile erau in crestere, s-a mai deschis un magazin, eu am devenit managerul noului magazin, salariul a crescut, s-a triplat aproape, cu alte cuvinte ne descurcam din ce in ce mai bine. Aveam un salariu cam intre 400 si 600 de CAD, uneori chiar mai mult, in lunile cu vinzari mari; ceea ce pentru un oras mic, unde locuiam noi nu era deloc rau.

In februarie 2003, la 3 ani de la depunerea dosarului am fost anuntati de avocat ca pe 3 martie avem interviul la ambasada Canadei de la Bucuresti. Ne-am hotarit sa mergem la interviu. Am avut interviul cu o doamna foarte draguta, romanca; cred ca o chema Vieru Anca, dar nu stiu sigur. Ni s-au inminat certificatele medicale, ni s-a urat succes, etc... Pe 24 martie am facut medicalele. Deja incepusem sa citesc de pe grupul efr, si aflasem ca de obicei dureaza cam o luna si jumatate pina la rezultate. Ei bine, la noi a durat 6 LUNI! In sfirsit, in 25 Octombrie aveam pasapoartele cu vizele pe ele. Ne-am cumparat bilete pentru Vancouver pentru 28 ianuarie 2004.

Am in Vancouver o verisoara a mamei mele care ne-a inchiriat din timp un apartament. Tot ea ne-a asteptat la aeroport, ne-a mai indrumat ce sa facem, s.a.m.d. In Vancouver l-am cunoscut pe Cornel, membru al acestei liste, care n-ea mai plimbat cu masina lui la cumparaturi si ne-a mai "deschis ochii", ne-a mai dat sfaturi, si caruia ii multumim foarte mult. In Vancouver am incercat sa-mi gasesc un job pe la magazinele de electronics si appliances, am depus rezumee pe la Futureshop, Radio Shack, Sears, Home Depot, Staples, am fost si la un tirg de joburi. Am stat in Vancouver 2 luni. Dupa doua luni sotia mea si-a adus aminte ca are niste rude in Windsor, Ontario. I-am gasit numarul pe 411.ca si a sunat. Aia cind au auzit au zis sa nu mai stam pe ginduri si sa cheltuim bani pe-acolo, sa ne facem bagajele si sa plecam la Windsor, ca de cum ajungem acolo vom avea amindoi job, ca administratori de bloc, ei rezolva tot. Ne-am hotarit sa mergem acolo, ne faceam deja planuri: chirie n-o sa platim, caci vom fi administratori de bloc, eventual imi voi putea gasi si un al doilea job. Am ajuns la Windsor pe la sfirsitul lui martie. Rudele sotiei ne-au gazduit timp de 2 luni. Jobul de administrator de bloc n-am reusit sa-l luam, proprietarul blocului nu ne-a acceptat, cu toata interventia rudei respective, si el angajat la aceeasi firma. Vreo doua luni de zile am lucrat la renovari de apartamente. Dupa 2 luni am fost dat in "lay off", Nu prea mai era de lucru. Am lucrat apoi la un mic atelier de grilaje, pentru 7, 35 dolari ora. Ca sa putem supravietui, suplimentam cu bani din economiile de acasa. Sotia mea n-avea nici o sansa sa gaseasca job pentru ca nu vorbea limba. Impreuna cu fetita noastra mergea la cursuri de engleza.

Dupa vreo cinci luni am gasit un alt job tot de muncitor, dar mai bine platit, unde lucrez si acum.

Nu stiu daca ce am povestit eu poate fi un raspuns la intrebarea lui Adrian, dar eu mi-am dat seama ca aceasta emigrare a fost PROSTIA VIETII MELE. Am plecat din Romania unde aveam un job bun, am vindut apartamentul (mostenit de sotia mea) si banii s-au dus pe taxe, avocat si apoi, treptat pe mincare, chirie, autobuz, etc. pentru ca din 280 de dolari pe saptamina de la fabrica nu puteam trai 3 persoane; ne-am lasat in tara parintii, fetita noastra nu stiu cind o sa-si mai vada bunicii (nici o sansa sa ne putem permite un drum in Romania probabil ani buni de-acum incolo).

Si cam asta e.

Criza de specialisti in IT

barsand (mailto:barsand@hotmail.com) — 2008-02-14T11:42:08

O criza a lipsei de specialisti IT reprezinta cea mai recenta problema in domeniul IT, ce ii preocupa pe directorii companiilor, potrivit unei noi cercetari.

Aproximativ 60% dintre cei 749 de CEO, CIO si alti directori au raportat intr-un sondaj ca numarul insuficient de personal IT continua sa reprezinte o problema in organizatiile lor. Acest numar a crescut din 2005, cand 35% dintre cei atrasi intr-un studiu similar au raportat ca personalul insuficient din departamentul IT reprezinta o problema.

Circa 50% dintre cei chestionati au afirmat ca problemele create de serviciul IT constituie cea de-a doua problema, devenita deja o obisnuinta, cu care s-au confruntat in departamentul IT in utimele 12 luni, si 38% dintre acestia au considerat ca personalul cu abilitati inedecvate reprezinta o alta problema majora.

Studiul imputernicit de IT Governance Institute (ITGI), care a avut loc intre lunile iulie si octombrie ale anului 2007, a examinat atitudinea directorilor de la nivelul-C fata de departamentul IT si problemele de organizare interna cu care se confrunta acestia. Studiul a relevat de asemenea ca 93% dintre cei chestionati (mai multi cu 6% fata de anul 2005) au spus ca departamentul IT a fost intrucatva prea important pentru strategia globala a organizatiei. Mai putin de 32% dintre repondenti au spus ca departamentul IT este intotdeauna pe agenda, la intalnirile conducerii (fata de 25%, in 2005).

ITGI, care reprezinta ramura de cercetare a Information Systems Audit and Control Association, a raportat ca IT-ul si relatiile de afeceri pot fi inca imbunatatite, avand o importanta din ce in ce mai mare in cadrul companiilor mari si mijlocii.

Sursa: IDG News Service

Patriarhul Daniel: Nu vrem liceu fãrã Dumnezeu!

barsand (mailto:barsand@hotmail.com) — 2008-02-14T01:05:35

Patriarhul Daniel: Nu vrem liceu fãrã Dumnezeu!

Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel considerã cã elevii ar trebui sã studieze religia ºi la liceu. Aceastã propunere vine ca urmare a proiectului de Lege a Învãþãmântului Preuniversitar, care prevede cã, din clasa a X-a, elevii au dreptul sã aleagã dacã vor studia sau nu religia. Patriarhul a transmis, într-un comunicat de presã, cã „educaþia religioasã trebuie asumatã în mod liber, respectându-se dorinþa pãrinþilor ºi a copiilor”, arãtând astfel cã „biserica propune, nu impune valori” ºi cã „Patriarhia Românã respinge orice formã de presiune prin care elevii sunt obligaþi sã urmeze orele de religie sau sã participe la slujbe ºi manifestãri religioase”. Orele de religie ar trebui pãstrate în planurile-cadru de învãþãmânt liceal, ca parte a trunchiului comun, deoarece „valorile oferite sunt extrem de necesare, mai ales în aceastã perioadã de secularizare a societãþii româneºti, întrucât ele reprezintã pentru tineri un reper spiritual esenþial”. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române considerã cã predarea religiei în ºcoli are un rol formativ în viaþa tinerilor ºi poate reduce efectele negative ale crizei de identitate ºi de orientare a tinerilor.

Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel a dat ca exemplu þãrile Uniunii Europene, unde religia se predã în cadrul sistemului de învãþãmânt public, având un rol recunoscut ºi apreciat în societate. Învãþãmântul are un caracter confesional în Austria, Grecia, Italia, Polonia, Spania ºi Germania ºi un specific general în Olanda, Suedia, Norvegia sau Danemarca. În Italia, Cehia, Grecia ºi Austria, elevii au dreptul sã nu frecventeze orele de religie, la liceu, dar disciplina este propusã ca parte a curriculumului. Mesajul Patriarhului vine dupã apelul de marþi al Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Criºanei ºi Maramureºului, care doreºte pãstrarea orelor de religie. (E.L.)

Apple dubleaza memoria de stocare la iPhone si iPod

barsand (mailto:barsand@hotmail.com) — 2008-02-06T12:48:05

Compania Apple a adaugat noi modele iPhone si iPod touch la linia sa de telefoane si playere muzicale, dubland cantitatea maxima a spatiului de stocare din fiecare, pana la 16GB.

Noul „cap de linie” iPhone este evaluat la 499 de dolari, a afirmat Apple. Aceasta este prima data, dupa septembrie 2007 cand Apple a scos iPhone-ul de 4GB din schema sa de vanzari, cand familia de smartphone a avut mai multe modele. Apple continua sa vanda iPhone-ul de 8 GB cu 399 de dolari.

Ipod touch, un iPhone care nu poate efectua apeluri, vine cu un model de 32GB, evaluat de asemenea la 499 de dolari, ca o a treia optiune. Modelele mai vechi, incluzandul configurata de 8GB care costa 299 de dolari si pe cea de 16GB care costa 399 de dolari, raman disponibile.

Ezra Gottheil, analist in Technology Business Research Inc., a decalarat ca inca se mai asteapta ca in 2008 Apple sa faca schimbari majore in ceea ce priveste iPhone-ul, adaugand o capacitate 3G si poate si functionalitati GPS.

Dispozitivele iPhone si iPod touch cu capacitate mai mare sunt disponibile la magazinele de retail ale Apple, pe piata sa de desfacere online si la reseller-ii din SUA.

Noul pret al iPhone-ului este acelasi cu cel pe care il avea modelul de 4GB cand a fost lansat, in iunie 2007. Dupa numai doua luni, Steve Jobs, CEO Apple, s-a debarasat de modelul de 4GB si a crescut pretul la smartphone-ul de 8GB de la 200 la 399 de dolari.

Marissa Mayer at Stanford University

barsand (mailto:barsand@hotmail.com) — 2008-02-06T04:48:04

... The Google story, like the rise of Microsoft—or the Beatles—has already become a legend of popular culture. In 1995, Brin and Page, graduate students at Stanford, figured out a way to scan and index the Internet. Earlier search engines had done this, but Brin and Page did it better. By 1998, they had incorporated Google, coming up with a company name that suggested the audacity of their ambition. (“Googol” is the math term for the figure 1 followed by a hundred zeros.) And they came up with an informal company motto to signal their benign intent: “Don’t be evil.” In 1999, when Marissa Mayer was hired as the first female engineer and the nineteenth Google employee, the entire Google search index, she says, “was thirty million pages, and we did four hundred thousand searches my first day.” Today, it reaches billions of pages. And, according to ComScore, Google does an estimated four hundred billion searches a year. ...

Vancouver - ultima zi

barsand (mailto:barsand@hotmail.com) — 2008-02-05T08:48:27

harbour center

Vancouver pare un oras tipic american (si nu european, cum am auzit spunandu-se). Atat de american, incat productiile hollywodiene filmate aici nu au nici o jena in a pretinde ca actiunea se petrece in Seattle sau aiurea.
Impresia este data printre altele de cladirile inalte, jumatati de zgarie-nori condensate in centrul orasului, de strazile identic americane, de diversitatea culturala gasita aici. Un oras cu o populatie de doar 600,000 locuitori. 2,9 milioane pentru Vancouverul extins, metropola. Nu pare mult, dar densitatea populatiei nu este depasita decat de New York, Mexico City si alte cateva orase din lume.
Poze din plimbarea matinala de unul singur prin centru, in cautarea elementelor care definesc orasul:

Din Harbour Centre (a treia poza), prin intermediul unui obiectiv wide-angle:

Dupa plimbarea matinala a urmat plimbarea planificata impreuna cu Shauna, Beth si sotul acesteia, Malcolm. Plimbare comoda cu masina prin Stanley Park si Vancouver-ul de Nord, trecand peste podul Lions Gate. Stanley Park este unul dintre cele mai mari parcuri urbane din America de Nord, cu o intindere de peste 400 ha. Se afla la doar cateva minute de centrul orasului. Poarta numele celui care l-a „donat” municipalitatii in schimbul unui dolar si a promisiunii ca va fi pastrat in conditiile initiale.

Excursia s-a incheiat spre seara, urmand sa prind ferryboat-ul de ora 19:00. Nu inainte de a mai face o vizita in varful cladirii Harbour pentru cateva poze panoramice „nocturne”.

Gaurile neagre

2008-02-04T00:20:32

Dacã raza unei sfere, cu aceeaºi densitate ca cea a Soarelui, ar depãºi raza acestuia într-o proporþie de 500 la 1, un corp ce ar cãdea de la o înalþime foarte mare - infinitã - ar avea la contact viteza egalã cu viteza luminii. Lumina este la rândul ei atrasã de aceeaºi forþã, proporþionalã cu masa inerþialã a sferei. În consecinþã toatã lumina emisã de un astfel de corp ar fi imediat atrasã de forþa lui gravitaþionalã.

Ce este înãuntrul unei gãuri negre?

Un grup de cercetãtori conduºi de cãtre Jun Nishimura, profesor asociat la KEK, au reuºit sã evidenþieze pentru prima oarã condiþiile din interiorul unei gauri neagre cu ajutorul unei simulãri pe calculator utilizând teoria corzilor.

Grupul de cercetãtori au facut simulãri numerice utilizând teoria corzilor, cu ajutorul cãreia se poate descrie comportamentul particulelor elementare. Au confirmat pentru prima oarã cã în o gaurã neagrã energia depinde de temperaturã la o anumitã putere, acest comportament fiind prezis de calculele bazate pe teoria lui Hawking.

Rezultatul demonstreazã cã proprietãþile termodinamice ale gãurilor negre, proprietãþi precum radiaþia Hawking, pot fi explicate de cãtre o mulþime de corzi aflate în interiorul gãurii negre, prezise de cãtre teoria corzilor.

Gãurile negre sunt obiecte astronomice prezise de teoria relativitãþii generale a lui Einstein. Datoritã puternicului câmp gravitaþional, spaþiu ºi timpul sunt atât de puternic distorsionate, încât toatã materia ºi inclusiv lumina sunt atrase de cãtre gaura neagrã. În 1974 fizicianul britanic, Stephen Hawking a demonstrat cã luminã ºi particule sunt emise de cãtre suprafaþa gãurii negre, prin urmare aceasta devenind din ce în ce mai micã. Încã de pe atunci s-a presupus existenþa unei structuri în interiorul gãurilor negre.

Cu toate acestea, nu s-a reuºit sã se descrie starea interiorului unei gãuri negre deoarece curbura spaþiu-timpului devine aºa de mare, încât teoria relativitãþii generale nu mai este valabilã, fiind necesar a se lua în considerare fluctuaþii cuantice.

Pe de altã parte, în domeniul particulelor elementare, teoria corzilor a fost propusã pentru a unifica într-un mod consistent relativitatea generalã cu mecanica cuanticã. Teoria corzilor descrie toate particulelele elementare descoperite pânã acum ca ºi corzi foarte scurte, care oscileazã cu diferite frecvenþe, ºi care se propagã în spaþiu-timp de 10 sau 11 dimensiuni. Astfel, în mod natural teoria corzilor prezice existenþa gravitonilor. Astfel, relativitatea generalizatã, care explicã gravitaþia, este extinsã natural la scala fizicii particulelor elementare. Întrebarea dacã teoria corzilor poate sã descrie structura interioarã a unei gãuri negre a atras de ceva vreme atenþia fizicienilor teoreticieni din lumea întreagã.

Cercetatorii japonezi au stabilit o metodã care trateazã eficient oscilaþia corzilor în funcþie de frecvenþa acestora.
Comportamentul termodinamic al corzilor ce se presupune cã existã în interiorul unei gãuri negre a fost calculat dupã aceastã metodã, utilizând un supercalculator "Hitachi SR11000 model K1".

Supercalculatorul Hitachi SR11000 model K1 a fost folosit pentru aceastã simulare. A fost instalat la KEK în martie 2006. Are o putere de calcul de 2.15 milioane de milioane de calcule pe secundã.

Multã vreme s-a considerat cã structura interioarã a unei gãuri negre poate fi dedusã numai din radiaþia Hawking emisã de suprafaþa gãurii negre. Rezultatul acestei cercetãri aratã cã misterioasele prorietãþi termodinamice ale gãurilor negre pot fi explicate considerând cã interiorul gãurii negre gãzduieºte o mulþime de corzi oscilante.

Cum vede un artist interiorul unei gãuri negre ca o colecþie de corzi.

Punctele reprezintã energia mulþimii de corzi în funcþie de temperaturã. Linia continuã reprezintã energia gãurii negre în funcþie de temperaturã, prezisã de teoria lui Hawking. Observãm cã la temperaturi mici, cele douã teorii cad de acord.

Este de aºteptat ca teoria corzilor sã se dezvolte ºi mai mult, jucând astfel un rol important în rezolvarea unor probleme interesante precum evaporarea gãurilor negre, starea Univerului timpuriu ºi a creaþiei tuturor lucrurilor. Acest rezultat a fost publicat în revista Physical Review Letters.

Originea Românilor

2008-02-04T00:12:27

Originea românilor este un subiect de dezbatere istoriograficã ºi nu existã un consens la ora actualã. Raritatea izvoarelor istorice cu privire la teritoriul nord-dunãrean in mileniul I ºi contextul tulbure al perioadei migraþiilor au condus la teorii opuse privind formarea poporului român. S-au postulat de-a lungul timpului origini exclusiv nord-dunãrene din populaþia Daciei Traiane complet romanizate în momentul retragerii Aureliene, din populatii populaþii sud dunãrene care au migrat pe teritoriul actual al României în Evul Mediu timpuriu sau din populaþii nord dunãrene ºi sud dunãrene, pe ambele maluri ale fluviului, explicaþia romanitãþii limbii fiind continuarea procesului de romanizare ºi dupã secolul al III-lea. Trebuie menþionat ca dincolo de probleme ºtiinþifice reale, care merg pânã la controversele fundamentale între istoricii ºcolilor de la Viena ºi de la Toronto, motivaþia politicã din spatele unor studii a fost de multe ori evidenta axatã pe disputa unei întâietãþi istorice în Transilvania între români ºi maghiari.

La mijlocul secolului al IX-lea, pe teritoriul României de azi este menþionat poporul V.n.nd.r. (N.nd.r.), un neam numeros, creºtin, provenind din Rum. Primele menþiuni despre români sub exonimul de vlahi (blachi) apar în coronicile bizantine din secolul al X-lea, stela din Gothland fiind un argument destul de puternic pentru prezenþa lor la nordul Dunãrii în secolul al XI-lea. Secolul al XII-lea aduce atestãri ale exonimului ºi la nord ºi la sud de fluviu.

Endonimul de români (cf. roman) este atestat pentru prima datã de scrisoarea lui Neacºu la începutul secolului al XVI-lea dar este general acceptat ca el a fost întotdeauna folosit de aceºtia. Existã speculaþii cum cã numele ducelui Ramunc al vlahilor menþionat din Cântecul Nibelungilor ºi-ar avea originiea în endonimul român.

Newton si Einstein

2008-01-31T23:37:14

Toti oamenii de stiinta jucau de-a v-ati ascunsele in Rai. Se pune Einstein si incepe sa numere. Toti se ascund pe unde gasesc, numai Newton ia o creta, traseaza un patrat cu latura de 1 metru si se asaza in mijlocul lui. Dupa ce termina de numarat, Einstein se intoarce si, bineinteles, il vede pe Newton. Ii spune: - Te-am vazut. Tu esti Newton. - Imi pare rau, dar nu sunt eu. - Cum adica nu esti tu? Te cunosc foarte bine. Esti Newton. - Priveste mai atent. Ce vezi? - Tu in mijlocul unui patrat cu latura de 1 metru. - Si ce inseamna Newton pe metru patrat? - Pascal. - Pai vezi, el e!

Coruptia in lume

2008-01-31T22:48:52

1. Introducere

Coruptia este un fenomen mondial, si a-l restrange la tarile in dezvoltare ar insemna luarea unei atitudini inacceptabil de optimiste. Hans - Ludwig Zachert, seful Biroului Federal de Investigatii din Germania, a asemanat coruptia, ruginii: initial se manifesta pe ici pe colo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Acesta declara: "Oricat se bat guvernantii cu pumnii-n piept, coruptia in sectorul public nu se rezuma doar la cateva oi negre, ci este un fenomen de zi cu zi in Germania!" Conform aceluiasi, numarul de cazuri descoperite pana azi este de ordinul miilor. Beneficiarul direct este crima organizata care, cu ajutorul unor functionari, aflati pe statul de plata, cauta sa obtina influenta asupra autoritatilor. Nici un sector nu este "scutit" de practici corupte sau quasi-corupte. Rar trece o zi fara ca alte si alte cazuri noi sa iasa la iveala. In iulie 1995 inalti functionari din industria auto au fost arestati sub acuzarea de a fi bagat in buzunar cateva "comisioane". In tari in ascensiune, precum Koreea de Sud, sau Mexic, dar si in tari dezvoltate: Franta, Italia, Belgia sau Japonia, au fost operate nenumarate dosare penale, toate cu acelasi laitmotiv - CORUPTIA -. A nu se crede ca SUA a fost ocolita de acest flagel. Nici pe departe. Publicatii din Marea Britanie, Olanda, Japonia precum si o voluminoasa bibliografie despre tangentopoli italieni intaresc supozitia ca nu exista civilizatie care sa nu cunoasca o forma sau alta de coruptie! Transparency International, o organizatie care a declarat razboi coruptiei, publica periodic un rating al tarilor lumii, in care apreciaza coruptia pe o scara de la 1 la 5. Nu mai putin de opt tari au primit "calificativul" maxim. Cu alte cuvinte: no baksheesh no business.

2. Definind bestia: aprecieri generale

In primul rand, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de "cheltuieli de functionare" sau "cheltuieli speciale", altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia.

Insumand, coruptia incorporeaza patru caracteristici majore:

" Abuzul de putere

" Avantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasivi

" Efecte indezirabile asupra tertilor

" Secretul tranzactiei

Doua precizari mai sunt necesare. Nu toate afacerile sunt susceptibile de practica coruptiei. Experienta arata ca firmele de constructii care se specializeaza in infrastructura, sau alte firme implicate in proiecte la scara larga sunt cele mai vulnerabile, mai ales atunci cand decizia apasa pe umerii unui numar restrans de oameni. Companiile cu produse necompetitive sunt mai predispuse decat cele cu produse si servicii excelente. In ce priveste tarile in dezvoltare, intr-adevar coruptia se manifesta mai des, dar asta nu inseamna ca nu exista functionari "curati".

3. Diferentieri intre formele de coruptie

"Coruptia draguta"

Aceasta forma se manifesta prin plati "mici" menite sa determine o persoana cu capacitate de decizie, sa aiba grija ca procesul respectiv sa se desfasoare intr-o perioada rezonabila de timp. Are ca punct de pornire faptul ca in absenta acestor "mici" plati nu s-ar intampla nimic, sau procesul ar fi intarziat peste limita suportabila a nervilor. Cuvantul "dragut" din sintagma se refera la valoarea platii si la "marimea" obligatiei pe care aceasta o cumpara. In multe tari sarace, coruptia draguta este un dat de la Dumnezeu. Intr-o societate saraca succesul in batalia supravietuirii de la o zi la alta este dat de recurgerea la practici, la care n-ar fi constransi, daca ar duce-o mai bine. Din acest punct de vedere, coruptia draguta apare ca o strategie defensiva, obligatorie pentru a-ti hrani si imbraca familia. Angajati ai Agentiei pentru Dezvoltare din Elvetia subliniaza ca, fara a cultiva relatii de prietenie prin mici atentii, oficialii ar putea taragana procedurile la nesfarsit. Astfel de "atentii" au un efect imediat asupra rapiditatii cu care sunt rezolvate cererile lor la nivel administrativ. Tot acestia mai arata ca: cineva care vrea sa reziste ferm cererilor se va confrunta cu nenumarate obstacole in calea rezolvarii problemelor. Cateodata obstacolele pot fi depasite, alteori, nu… Fiecare trebuie sa se gandeasca cat de curat vrea sa fie si cat de neclintit isi permite sa ramana…

Urmatorul caz este menit sa serveasca drept exemplu din viata reala a afacerilor:

Un oficial al Bancii Nationale dintr-o tara in dezvoltare poseda autoritatea de a elibera autorizatii de import. Prin licitatie publica, o companie a obtinut contractul de distributie de medicamente vitale pentru populatia tarii respective. Licenta de import trebuie totusi obtinuta. Dar oficialul de la banca nu vrea sa o elibereze decat daca are un si el un profit. Cum viata pacientilor depinde de livrarea la timp a medicamentelor, iar oficialul intarzie formalitatile, situatia devine presanta. Asadar managerul companiei se decide sa mituiasca functionarul. Pentru modesta suma de 500$ licenta este eliberata in aceeasi zi.

Bineinteles tranzactia ridica semne de intrebare dpdv etic. Dar punand in balanta "pacatul" de a fi mituit pe cineva si posibilitatea de a risca viata pacientilor, mita este un rau necesar. Vorba ceea: din doua rele o alegem pe cea mai putin rea.

Coruptia poate avea influente directe asupra succesului in afaceri. Cu ajutorul ei tot climatul de afaceri poate fi schimbat in favoarea platitorului. Dar fara ea se pot intampla lucruri mai grave: intarziere deliberata, ascunderea de informatii etc. Toate acestea adunate pot determina succesul, respectiv falimentul in afaceri.

"Coruptia mare"

Desi tranzitia de la coruptia "draguta" la cea "mare" este fluida in cazul individual, cea din urma prezinta un sector distinct de probleme. In cel mai rau caz avem de-a face cu o clasa politica si economica superioara, care abuzeaza de privilegiile sale, imbogatindu-se pe spinarea populatiei. Fiecare participant are un interes. "Furnizorul" vinde bunuri si servicii la preturi astronomice, in timp ce "clientul" isi primeste partea sub forma comisioanelor ilegale. Ruinele dezvoltarii multor tari sunt marturiile acestor misculatii. Cele mai multe dintre ele sunt instalatii relativ inutile, prost adaptate, colosal de scumpe, proiecte de constructii mamut, sau dotare armata ce depaseste pe departe nevoile tarii respective. In toate cazurile tranzactiile sunt perfect legale. Natura ilicita a acestor operatiuni este data de urmatoarele: luand in considerare caracterul limitat al resurselor, functionarii ar trebui sa apere interesul public. Din motive egoiste insa, acestia in loc sa aleaga varianta optima, implementeaza varianta cea mai costisitoare. Dimensiunile exagerate, complexitatea tehnologica, lipsa infrastructurii sau chiar inutilitatea acelui proiect duc la ineficacitatea acelei investitii. Din moment ce "comisioanele" sunt ridicate si bineinteles nedeclarate, dauna in avutul public este proportional de mare. Acestei practici ii sunt atribuite datoriile externe ale multor tari in dezvoltare. Din nou un exemplu va demonstra cele de mai sus:

O companie intr-o tara puternic industrializata vrea sa renunte la costurile ridicate aferente constructiei unui incinerator de deseuri toxice, si demareaza cautarile pentru o varianta mai ieftina. In acest context, un inalt oficial ministerial dintr-o tara in dezvoltare abordeaza compania cu o propunere: pentru suma de 3 milioane $ acesta se angajeaza sa aranjeze importul fara probleme a intregii cantitati de deseuri pentru o perioada de 5 ani. Se va ocupa de asemenea de ingroparea deseurilor intr-o zona departata si, dupa parerea lui, sigura. Intamplarea face ca are in posesie destul teren langa satul sau natal, care ar fi numai bun pentru acest "proiect". Datorita interdictiei de export - import de substante toxice, deseurile vor fi amestecate cu alte materiale ca nisipul sau rumegusul. In plus, asa va crea si locuri de munca pentru poplatia zonei. Dupa o scurta analiza a avantajelor economice, compania accepta.

Urmarile:

Cativa ani mai tarziu populatia din vecinatate cade victima unei boli ciudate, diagnosticata mai tarziu ca fiind otravire cu substante toxice. Inaltul functionar jura ca nu stia nimic de astfel de substante si declara ca a fost pacalit de compania multinationala. Aceasta din urma este atacata in justitie in tara respectiva si este tinta protestelor in mai multe tari, in care are filiale.

La inceput am conchis ca fenomenul coruptiei are loc la scara mondiala. Cu toate acestea, ea reprezinta o problema mult mai grava in tarile in dezvoltare.

4. Coruptia in tarile in dezvoltare

Gunnar Myrdal, marele profesor de stiinte sociale, a subliniat doua efecte deplorabile ale coruptiei in lumea in dezvoltare:

" Comportamentul corupt paveaza drumul pentru regimuri totalitariste! Mecanismul este simplu: prin expunerea clasei corupte, si prin dorinta de a-i pedepsi pe acestia, noii justitiari se acopera cu mantia legitimitatii. Mai grav este insa ca aceasta sarada umbreste problema importanta, si anume faptul ca populatia respinge coruptia oentru ca sufera din cauza ei!

" "Folclorul coruptiei" il reprezinta legendele despre cat de corupti sau cat de coruptibili sunt de exemplu functionarii publici. Acesta are ca urmari resemnarea si fatalismul in randul oamenilor "mici", intarind convingerea ca fenomenul coruptiei este ceva normal.

In amalgamul de saracie, ruine ale unor tranzitii nereusite si guvernari proaste, principiul interedpendentei circulare enuntat de Myrdal, prefigureaza efectele dezastruoase.

Realitatea in multe tari in dezvoltare se prezinta in felul urmator: institutii publice nedezvoltate, cateva elite ale casei superioare si diferente enorme intre venituri - odata cu acestea venind si posibilitatile de a exercita sau manifesta autoritate. Obisnuinta populatiei de a se confrunta cu coruptia duce la distrugerea oricarui sentiment de corectitudine. Relatiile intre oameni ajung sa fie determinate de predispozitia de a corupe si de a fi corupt, iar practica coruptiei prevaleaza intereselor comunitatii. Dezavantajati sunt cei saraci sau cinstiti, care din diferite motive nu pot sau nu vor sa intre in joc. Astfel ei vor fi tot timpul cu un pas in urma fata de cei care-si permit sa influenteze deciziile in favoarea lor. Cel mai des intalnit caz este acela in care drepturile conferite tuturor prin constitutie si lege sunt conditionate de mite. Ceilalti in schimb nu sunt supusi acestui tratament incorect, ajungandu-se in anumite cazuri pana la scutirea de taxe si impozite. Se ajunge la drepturi care dpdv al clasei sociale n-ar trebui acordate si cu siguranta n-ar fi necesare.

Exemple sunt multe: unele companii nu primesc actele necesare infiintarii chiar daca indeplinesc toate cerintele legale, iar altele, care nu intrunesc criteriile, le primesc chiar in ziua depunerii cererii. La fel se intampla cu inspectiile tehnice si audit-ul financiar. Unii nu stiu ce-i aia pentru mai multi ani, iar altii sunt controlati de mai multe ori pe an, fara o explicatie valabila.

Hernando de Soto a dat un exmplu in acest sens, luand drept cobai un tipic mic afacerist din Peru. Misiunea era sa infiinteze o antrepriza de croitorie avand intrunite toate cerintele legale. 10 din 11 oficiali ai departamentelor ministeriale sau municipale au refuzat sa lucreze pe "gratis", iar doi dintre ei au amenintat ca vor "ingropa" afacerea inca nenascuta in lipsa unor compensatii considerabile. Afacerea a fost infiintata dupa 289 de zile, cu un cost total de 1231 $, adica de 32 de ori salariul minim din Peru la acea vreme.

Contrar unor pareri, coruptia guvernantilor afecteaza mai mult clasa inferioara a populatiei. Companiile mari angajeaza experti pentru a se descurca in sistemul birocratic si in modalitatile obscure de plata. De asemenea au mijloacele necesare de a "unge" masinaria administrativa in cazul in care "scartie".

5. Incheiere

Dupa cum am spus, coruptia se regaseste in tarile intregii lumi. Majoritatea oamenilor, si nu numai cei din lumea occidentala, sunt de acord ca aceasta este o practica absconsa (in cazul in care nu se afla in randurile celor, care profita de pe urma acesteia). Coruptia este "terminator-ul" societatii, sapand la radacina concurentei si interesului public. Deplorabil este insa faptul ca, in tarile in dezvoltare, sufera cel mai mult, aceia care, datorita portofelului aproape gol, nu pot sa intoarca deciziile in favoarea lor.